Treceți la conținutul principal

Postări

Partea XII - Războiul desculților, partea III - Transilvania, un tărâm al discordiei

Războiul desculților  - partea a-III a.
Pe 6 noiembrie țăranii răsculați atacă cetatea Devei, acolo unde se refugiase o mare parte a nobilimii maghiare. Garnizoana cetății rezistă cu succes și aplică o usturătoare înfrângere răsculaților. Victoria nu poate fi exploatată pentru că cete numeroase, înarmate cu furci, securi, săbii și chiar arme de foc ,îngroașă, de la o zi la alta, armata răsculaților.
Frustrați de eșecul de sub zidurile Devei, țăranii, sub conducerea lui Ioan Oargă zis Cloșca și Crișan Giurgiu, atacă cu ferocitate Abrudul, oraș mult mai important prin faptul că acolo locuia o mare parte a nobilimii maghiare bogate. Cetatea cade sub loviturile mulțimii furioase. Ceea ce a urmat nu e greu de imaginat: trei zile și trei nopți au loc jafuri și omoruri. Orașul este aproape în totalitate distrus. Nu mai există nici o biserică reformată sau catolică, conace nobiliare sau case ale maghiarilor, totul cade pradă flăcărilor și ruinei.
Răscoala, prin omorurile și prădăciunile îngroz…
Postări recente

Partea XI - Războiul desculților, partea II - Transilvania, un tărâm al discordiei

Războiul desculților, partea II
Nemulțumirea țăranilor privind anularea conscripției militare, părea, în opinia guvernului imperial, doar un aspect, de moment, care se va stinge, de la sine, odată cu venirea iernii. Pe 1 noiembrie 1784, vicecomitele Zarandului, Istvan Hollaki, atrage atenția reprezentanților austrieci că o mulțime foarte mare de români s-au adunat în satul Mesteacăn sub conducerea unui anume, Crișan Giurgiu.
Aceștia se juraseră să omoare tot neamul unguresc și pe nobili pentru că era voia împăratului și, din acest motiv, cerea grabnic ajutor militar[1]. Un alt vicecomite al Zarandului, Ladislau Papp, trimite știre că mulți țărani se îndreaptă către Mesteacăn unde Crișan le vorbește iobagilor despre o carte de la împărat care îi îndemna să meargă, cât mai mulți,  la Alba Iulia să  devină cătane.
Îngrijorat, vicecomitele trimite, noaptea, pe juzii Mihail Gal și Farkas Nalaczi, însoțiți de doi soldați imperiali, în localitatea Curechiu, lângă satul Mesteacăn, să-l aresteze…

Partea X - Războiul desculților, partea I - Transilvania, un tărâm al discordiei

Războiul desculților, partea I
Aprilie 1773, Transilvania e în fierbere la aflarea veștii că Iosif de Habsburg-Lothringen, viitorul  împărat al Sfântului Imperiu Roman de națiune germană, coregent și fiul Alteței Sale, împărăteasa Maria Tereza, va vizita Transilvania împreună cu o suită de mari nobili. Funcționari, trimiși special, informează autoritățile despre traseul pe care delegația imperială îl va urma, solicitând, totodată, viitorului guvernator al Transilvaniei, baronul Samuel von Brukenthal, un act de informare asupra țării. Augusta persoană a coregentului va intra în țară pe la Muncaci (localitatea în Transcarpatia), va urma un drum sinuos prin Cluj și Năsăud, străbătând satele și orașele, după care va ajunge la Sibiu și Mediaș, iar de acolo mai departe spre Banat și frontiera cu Țara Românească[1].
Prezența acestuia în ținutul Ardealului îi scoate  la drum pe țăranii români asupriți, care i se plâng de numeroasele nedreptăți la care nobilimea îi supune. La Mediaș, protonotar…

Contextul istoric și iluminismul în țările române.

2. Contextul istoric și iluminismul în țările române. Veacul al XIX-lea a reprezentat pentru teritoriul locuit de români o perioadă de încercări aprige în ceea ce privește lupta pentru păstrarea ființei naționale. Moldova și Țara Românească se găsesc în momentele cele mai grele ale existenței lor fiind în pericol, mai mult ca niciodată, de a dispărea de pe scena istoriei, fără să mai vorbim de Transilvania, aflată deja în componența Imperiului Austriac și, din 1866, a Imperiului austro-ungar. Imperiul țarist se afla în plină expansiune, țintind anexarea țărilor române în timp ce imperiul otoman se afla într-un declin accentuat, forțând rămânerea în spațiul său de influență a Moldovei și Munteniei, principalele finanțatoarea a mașinii de război otomane. 

Începând, deja, cu veacul al XVIII-lea mari părți din cele două țări românești trec în componența Austriei și Rusiei și Turciei, acest avânt expansionist culminând în anul 1812 cu anexarea a jumătate din Moldova de către țariști[1]

Câteva aspecte de etalon medieval pentru arta veacului al XIX-lea.

1 Câteva aspecte de etalonmedieval pentru arta veacului al XIX-lea.
Din punct de vedere istoric, secolul al XIX-lea a însemnat pentru națiunea română  o adevărată perioadă de revelare a propriei identități într-un context politic european fluctuat, zdruncinat, adesea, de conflicte militare, anexări de teritorii sau desființări statele. Aflate în zona geografică periferică a continentului, țările române primesc în plin șocurile războaielor ruso-austro-turce care foloseau atât Țara Românească cât și Moldova ca teatru de ostilități. Nu este greu de imaginat efectul acestor imense desfășurări de forțe ale marilor imperii în spațiul românesc. Populația rurală va duce, în general, greul acestei situații nefericite în care, de fapt, românii se găseau de secole, silindu-i la o continuă adaptare si, mai mult de atât, la o permanentă rearanjare rațională a sistemelor ideologice, alipindu-le, paradoxal, la malaxorul de credințe străvechi și obiceiuri care le guverna existența. Poporul român afla…

ARGEŞUL ȘI MUSCELUL VĂZUTE DE CĂLĂTORII STRĂINI (1821-1831)

ARGEŞUL ȘI MUSCELUL VĂZUTE DE CĂLĂTORII STRĂINI  (1821-1831)
Lucrarea de faţă încearcă să nuanţeze, de o manieră explicită,  rolul pe care cele două judeţe istorice l-au avut în desfăşurarea evenimentelor care au marcat destinul celor două state româneşti, Ţara Românească şi Moldova, în perioada cuprinsă între sfârşitul revoluţiei conduse de Tudor Vladimirescu şi unirea de la 1859. Cum este şi firesc, acest studiu cu tentă monografică, va oferi informaţii reprezentative, din toate sferele sociale şi de interes, astfel încât cultura, sociologia, economia, lingvistica, filosofia, politica, diplomaţia, etc., vor crea un monolit informaţional ce vor creiona societatea argeşeană şi musceleană din aceste timpuri. Am putea afirma, în context istoric, că, într-o măsură însemnată, judeţele luate în discuţie, prin suita sa de oameni de cultură şi politicieni, au impregnat ţării un curs ascendent; aici a luat sfârşit revoluţia Domnului Tudor şi tot aici Carol I, viitorul rege, va semna primul doc…